Cât costă un site accesibil (și de ce costă mai mult să-l corectezi mai târziu)
Mi se întâmplă des să văd reacția asta: pe o ofertă pentru un site nou apare rândul „accesibilitate WCAG”, iar primul gând al clientului e să-l taie. Sună a cost în plus, pus acolo pentru un public despre care nimeni nu are cifre clare. Firesc, până la un punct.
Numai că întrebarea asta nu duce nicăieri. Ce contează cu adevărat e altceva: față de ce socotim costul. Pentru că, aproape de fiecare dată, comparația nu e între un site „cu accesibilitate” și unul „fără” — ci între un site gândit bine din prima și unul cârpit mai târziu. Iar între cele două, diferența de bani nu apare acolo unde te-aștepți.
De unde vine impresia că e scump
Impresia are o explicație simplă. Pentru cine n-a mai avut de-a face cu accesibilitatea, singura soluție „ieftină” pe care a auzit-o e butonul acela pus în colțul paginii, scriptul care promite conformitate dintr-un clic. Am scris pe larg de ce widget-urile astea (overlay-urile) nu rezolvă, de fapt, nimic: nu fac site-ul cu adevărat utilizabil cu un cititor de ecran, iar de multe ori îl încurcă și mai tare.
De aici, o alegere greșită: ori butonul de câțiva euro pe lună, ori o reconstrucție scumpă a întregului site. Într-adevăr, dacă punem problema așa, orice altceva decât widgetul pare o avere. Dar un proiect făcut cum trebuie de la bun început nu arată deloc așa.
De ce nu există un preț fix
Nu-ți poate spune nimeni serios, din prima, „un site accesibil costă X” — la fel cum nimeni nu-ți spune cât costă „un site”, pur și simplu, fără să știe ce site. Prețul depinde de câteva lucruri:
- Site nou sau site care există deja. Un site pornit de la zero poate crește accesibil odată cu fiecare decizie de design și de cod. Unul deja online trebuie mai întâi analizat — de obicei printr-un audit de accesibilitate — ca să știi exact ce e de schimbat și cât de mult.
- Cât de mare și de complicat e. Un site de prezentare, cu câteva pagini, cere mult mai puțin decât un magazin online cu coș, filtre și formulare, sau decât o platformă pe care o echipă întreagă adaugă conținut în fiecare zi.
- Cât de sus ridici ștacheta. În practică, nivelul cerut și de lege e WCAG AA, nu cel mai strict nivel cu putință (AAA), oricum greu de atins integral, indiferent de site.
- Pe ce e construit. O temă sau o platformă gândită din start pentru accesibilitate scurtează mult drumul, față de un cod scris de la zero, fără niciun reper.
- Ce pui pe el. Documentele publicate pe site — PDF-uri, fișiere Word — își cer propria verificare, separat de codul paginilor.
De-asta nicio cifră scoasă din burtă nu-ți spune mare lucru. Efortul real se vede abia după ce te uiți la site-ul tău, nu la o medie de pe internet.
Două drumuri către același site
Sunt două feluri de a ajunge la un site accesibil. Primul: îl gândești așa de la început, iar accesibilitatea crește odată cu el. Al doilea: îl repari după lansare, problemă cu problemă, după ce o parte dintre vizitatori s-au izbit deja de ele. Primul drum e aproape întotdeauna mai scurt și mai ieftin — și pe pagina noastră de dezvoltare web scriem exact același lucru, pentru că așa lucrăm.
World Wide Web Consortium, adică chiar organizația care a scris standardul WCAG, spune la fel: costurile legate de accesibilitate sunt de regulă mai mici când construiești un site nou decât când repari unul existent, iar accesibilitatea gândită de la începutul unui proiect e aproape mereu mai simplă, mai ieftină și mai eficientă decât adăugată pe urmă, ca reparație separată.
Motivul e simplu. La un proiect nou, deciziile — un buton, un contrast de culoare, un formular — se iau o singură dată, corect din prima. La un site deja lansat, aceleași decizii s-au luat deja o dată, fără să țină cont de accesibilitate. Ca să le îndrepți, cineva trebuie să deschidă din nou cod deja scris, să refacă teste deja trecute, uneori să umble la un design pe care clientul îl aprobase demult. Fiecare pas făcut a doua oară înseamnă timp, iar timpul, în programare, costă.
Prin diverse articole vei găsi și cifre: că un site cârpit costă de trei, de zece, chiar de treizeci de ori mai mult. Nu le iau de bune aici — variază mult prea mult de la un caz la altul și vin, aproape toate, de la firme care își vând propriul serviciu. Ideea rămâne valabilă și fără o cifră lipită pe ea: cât mai scump iese, până la urmă, depinde de fiecare site în parte.
Ce te costă, de fapt, dacă amâni
Pentru unii, accesibilitatea nu e nici măcar o alegere. Instituțiile publice sunt obligate prin OUG 112/2018 (aprobată prin Legea 90/2019) să respecte WCAG 2.1 AA — am explicat pe larg obligația în articolul despre declarația de accesibilitate. Din mediul privat, comerțul electronic, serviciile bancare pentru consumatori și cărțile electronice au, din 28 iunie 2025, obligații asemănătoare, prin Legea 232/2022.
Pentru restul, care n-au o lege pe cap, socoteala e alta, dar tot socoteală rămâne. Fiecare om care nu poate folosi site-ul — pentru că nu distinge contrastul, pentru că nu se descurcă din tastatură, pentru că cititorul lui de ecran nu recunoaște un buton — e un client sau un cititor care pleacă. Nu-ți vine nicio amendă. Pur și simplu îi pierzi pe tăcute, fără să afli vreodată de ce.
Ce faci de aici
Dacă ai deja un site și nu știi cât de mare e efortul, nu porni de la o cifră presupusă, ci de la un audit de accesibilitate — îți arată exact ce probleme sunt și cât ar costa, realist, să le repari.
Dacă abia pregătești un site nou sau îl refaci pe cel vechi, cel mai practic lucru pe care-l poți face e să iei accesibilitatea în calcul de la prima discuție, nu la sfârșit. Așa intră în costul normal al proiectului, nu ajunge un capitol negociat separat, la coada proiectului.
➡ Hai să vorbim despre un site accesibil — îl construim accesibil din prima linie de cod, nu îi lipim accesibilitatea la final.
Sau scrie-ne, dacă vrei mai întâi o discuție, fără nicio obligație.
Întrebări frecvente
Costă mai mult, în total, un site accesibil decât unul obișnuit?
Nu neapărat. Dacă accesibilitatea intră în proiect de la început, costul ei practic se topește în costul normal de dezvoltare. Diferența apare abia când o adaugi după ce site-ul e gata și trebuie corectat.
Ce e mai ieftin: să repar site-ul pe care-l am sau să-l fac din nou?
Depinde numai de câte probleme are și de cât de vechi e codul din spate. Un audit de accesibilitate îți arată dimensiunea reală a efortului, ca să alegi cu datele pe masă, nu la ghici.
Un widget de accesibilitate (overlay) nu e o soluție mai ieftină?
Nu, iar motivele le-am detaliat în articolul dedicat exact acestei probleme. Pe scurt: nu face site-ul cu adevărat utilizabil, iar uneori îl încurcă și mai tare pentru cine folosește un cititor de ecran.
Toate site-urile sunt obligate prin lege să fie accesibile?
Nu toate. Instituțiile publice, da, prin OUG 112/2018. O parte din mediul privat — comerț electronic, servicii bancare, cărți electronice — da, prin Legea 232/2022. Restul firmelor n-au o obligație directă, dar accesibilitatea rămâne, oricum, în avantajul lor.
Mă limitează accesibilitatea la cât de modern poate să arate site-ul?
Nu. Cere o structură corectă în cod, un contrast suficient și navigare completă din tastatură — lucruri care se împacă cu aproape orice direcție de design.
Cât timp în plus cere un proiect accesibil?
Dacă e gândit din start, aproape deloc — deciziile se iau o dată, corect. Pe un site care există deja, timpul depinde direct de câte probleme scoate la iveală auditul.
Cum aflu cât m-ar costa, concret, site-ul meu?
Nu există un preț fix, pentru că depinde de complexitatea proiectului. Cel mai simplu e să ne scrii — de obicei trimitem o estimare în cel mult două zile lucrătoare, după o scurtă discuție despre ce ai nevoie.
Articolul se sprijină, în primul rând, pe felul în care lucrează Fundația TIFLO, descris pe pagina de serviciu dedicată. Principiul „mai ieftin din start decât reparat mai târziu” e întărit și de World Wide Web Consortium (W3C), într-un ghid despre argumentele financiare ale accesibilității, păstrat de organizație ca resursă de arhivă (publicat în 2005, actualizat în 2012). Cadrul legal citat (OUG 112/2018, Legea 232/2022) a fost deja verificat la sursă în articolele noastre dedicate acestor legi.
Despre autor
Aurel Pătru este profesor, specialist în accesibilitate și fondatorul Fundației TIFLO. De peste 20 de ani activează în domeniul educației, iar de mai bine de 15 ani dezvoltă și implementează soluții de accesibilitate pentru persoanele cu deficiențe de vedere, de la documente și platforme digitale până la spații fizice și materiale Braille și tactile.
