Declarația de accesibilitate: ce este, cine e obligat și cum o faci corect
Dacă administrezi site-ul unei instituții publice, al unei primării, al unui inspectorat sau al oricărui alt organism finanțat din bani publici, ai o obligație legală pe care mulți o ignoră: publicarea și actualizarea anuală a declarației de accesibilitate.
Nu este un document opțional. Nu este o formalitate. Este o cerință stabilită prin OUG 112/2018 — și nerespectarea ei poate atrage amenzi echivalente cu de patru până la cinci ori salariul minim brut, aplicate de Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR).
Acest ghid îți explică exact ce este declarația de accesibilitate, cine este obligat să o publice, ce trebuie să conțină, cum o redactezi pas cu pas și ce sancțiuni riscă cei care o ignoră.
Ce este declarația de accesibilitate
Declarația de accesibilitate este un document public prin care un organism din sectorul public confirmă în ce măsură site-ul său web sau aplicația sa mobilă respectă standardele de accesibilitate prevăzute de lege.
Documentul nu demonstrează că site-ul este perfect accesibil — ci că organizația cunoaște starea reală a site-ului, este transparentă în privința limitărilor existente și le oferă utilizatorilor un canal de feedback și o cale de remediere.
Obligația derivă din OUG nr. 112/2018 privind accesibilitatea site-urilor web și a aplicațiilor mobile ale organismelor din sectorul public, care transpune în legislația română Directiva (UE) 2016/2102 a Parlamentului European și a Consiliului. Modelul de declarație a fost stabilit ulterior prin ordin ministerial, pe baza actelor de punere în aplicare ale Comisiei Europene.
Distincție importantă: OUG 112/2018 se aplică exclusiv sectorului public. Dacă ești o companie privată care oferă servicii online, obligațiile tale de accesibilitate sunt reglementate prin Legea nr. 232/2022 (detalii în articolul Legea 232/2022: ce firme sunt obligate la accesibilitate din 2025). Declarația de accesibilitate în sensul OUG 112/2018 nu îți este aplicabilă — dar informarea publică privind accesibilitatea serviciului îți este, conform Legii 232/2022.
Cine este obligat să publice declarația de accesibilitate
Art. 2 din OUG 112/2018 definește organismele din sectorul public care intră sub incidența legii. Sunt vizate trei categorii.
1. Autoritățile și instituțiile publice centrale sau locale
Ministere, agenții, autorități naționale, consilii județene, primării, servicii publice deconcentrate, inspectorate, prefecturi — toate sunt obligate.
2. Organismele de drept public
Orice entitate care îndeplinește cumulativ trei condiții: a fost înființată pentru a satisface nevoi de interes general fără caracter comercial sau industrial; are personalitate juridică; este finanțată majoritar din fonduri publice sau se află sub controlul sau autoritatea unei instituții publice.
3. Asociațiile formate din entitățile de mai sus
Dacă asociația a fost înființată explicit pentru a răspunde unor nevoi de interes general fără caracter industrial sau comercial, este obligată.
Excepții: Persoanele juridice fără scop patrimonial (ONG-urile) care nu prestează servicii esențiale pentru public sau care nu vizează în mod specific nevoile persoanelor cu dizabilități nu intră sub incidența OUG 112/2018.
Fundația TIFLO, ca organizație neguvernamentală care nu este finanțată majoritar din fonduri publice și nu se află în subordinea sau controlul unei instituții publice, nu intră în categoria obligatorie. Publicăm declarația de accesibilitate voluntar, ca bună practică.
Ce trebuie să conțină declarația de accesibilitate
Conform art. 6, alin. (4) din OUG 112/2018, declarația trebuie să includă în mod obligatoriu trei elemente, la care modelul ministerial adaugă câteva informații suplimentare.
a) Explicația privind conținutul inaccesibil
Se descrie care sunt părțile din site sau aplicație care nu respectă complet standardele de accesibilitate, care sunt motivele (de exemplu, sarcina disproporționată, conținut terț, excepție legală) și, dacă este cazul, ce alternative accesibile sunt puse la dispoziție.
b) Mecanismul de feedback
O descriere a modului prin care orice utilizator poate informa organizația atunci când identifică probleme de accesibilitate pe site sau poate solicita informații excluse din conținut. Trebuie inclusă și o adresă de contact sau un formular dedicat.
c) Link-ul către procedura de asigurare a conformității
Un link direct către procedura pusă la dispoziție de ADR (Autoritatea pentru Digitalizarea României), la care utilizatorul se poate adresa dacă nu primește un răspuns adecvat la sesizarea sa în termen de 30 de zile.
Pe lângă elementele obligatorii de la art. 6 alin. (4), modelul de declarație stabilit prin ordin ministerial include și: statutul de conformitate (total conform, parțial conform sau neconform cu standardele WCAG nivel AA), data ultimei evaluări și baza evaluării (autotest, evaluare externă sau audit RENAR), data publicării sau a ultimei actualizări a declarației.
Cum redactezi declarația de accesibilitate — pași concreți
Pasul 1: Evaluează starea reală a site-ului
Înainte de orice, trebuie să știi ce declari. Poți realiza o evaluare prin:
- Autotest — folosind instrumente gratuite precum Lighthouse (integrat în Chrome), WAVE (wave.webaim.org) sau axe DevTools. Autotestul nu este suficient pentru o conformitate completă, dar îți oferă o imagine rapidă.
- Evaluare cu un specialist în accesibilitate — recomandat pentru site-uri cu conținut complex sau cu trafic mare.
- Audit RENAR — efectuat de un organism de inspecție de tip A acreditat RENAR. Acesta produce un raport oficial care poate fi publicat alături de declarație.
Rezultatul evaluării îți va indica nivelul de conformitate: total conform, parțial conform sau neconform.
Pasul 2: Redactează textul declarației
Declarația are un format standardizat, impus prin model ministerial. Structura tipică include: antetul cu denumirea organizației și URL-ul site-ului vizat; statutul de conformitate; conținutul inaccesibil cu motive și alternative; data evaluării și metoda folosită; mecanismul de feedback cu termenul de răspuns de maximum 30 de zile; și link-ul ADR pentru procedura de sesizare.
Modelul generic pus la dispoziție de ADR (disponibil pe site-ul adr.gov.ro, secțiunea Accesibilitate site-uri WEB) poate fi folosit ca punct de plecare și adaptat situației specifice.
Pasul 3: Publică declarația pe site
Legea prevede că declarația trebuie publicată pe site-ul web relevant într-un format accesibil. În practică, aceasta înseamnă o pagină separată, accesibilă din meniu sau din footer, cu titlul „Declarație privind accesibilitatea” sau „Declarație de accesibilitate”. Pagina însăși trebuie să fie accesibilă — contrast corespunzător, navigabilă cu tastatura, compatibilă cu cititoarele de ecran. Dacă nu știi cum arată un site cu adevărat accesibil, citește Ce este WCAG: ghid pe înțelesul tuturor.
Pasul 4: Actualizează periodic
Conform art. 6 alin. (1), declarația se actualizează cel puțin o dată pe an și în termen de 3 zile de la constatarea oricărei neconformități sau modificări relevante. Dacă ai primit o sesizare prin mecanismul de feedback, trebuie să răspunzi în termen de 30 de zile.
Ce conținut este exceptat de la cerințele de accesibilitate
OUG 112/2018 prevede la art. 1 alin. (4) mai multe categorii de conținut care nu trebuie să fie obligatoriu accesibilizat și care pot fi menționate ca atare în declarație. Fiecare excepție invocată trebuie justificată explicit.
- Formatele de fișiere de birou (PDF-uri, documente Word etc.) publicate înainte de intrarea în vigoare a OUG, dacă nu sunt necesare unor procese administrative active
- Conținut media preînregistrat publicat înainte de 23 septembrie 2020
- Conținut media în direct (transmisiuni live)
- Hărți și servicii de cartografiere online (dacă informațiile esențiale sunt disponibile în alt format accesibil)
- Conținut terț necontrolat de organism
- Conținut de intranet/extranet publicat înainte de 23 septembrie 2019 și nerevizuit substanțial
- Conținut de arhivă — neactualizat și nenecesar proceselor administrative active
Dacă organizația ta lucrează mult cu documente, ghidul Ce este un PDF accesibil și cum îl recunoști îți explică ce înseamnă un document accesibil și cum poți evalua fișierele existente.
Sarcina disproporționată — când poți invoca excepția
Legea recunoaște că, în unele situații, implementarea completă a cerințelor de accesibilitate ar reprezenta o povară excesivă. Poți invoca sarcina disproporționată dacă poți demonstra că costurile implicate sunt excesive raportat la dimensiunea și resursele organizației sau că implementarea ar pune în pericol capacitatea de a îndeplini obiectivele instituționale.
Atenție: legea prevede explicit că lipsa prioritizării, constrângerile de timp sau lipsa cunoștințelor nu constituie motive legitime pentru a invoca sarcina disproporționată (art. 4 alin. 5). Dacă invocare sarcina disproporționată, trebuie să realizezi în prealabil o evaluare documentată, să o publici pe site alături de declarație și să explici motivele în declarație cu alternative accesibile.
Ce sancțiuni riscați dacă nu publicați declarația
Controlul respectării OUG 112/2018 revine ADR (Autoritatea pentru Digitalizarea României), care poate acționa fie din oficiu, fie la sesizare. Procedura include o notificare prealabilă cu termen de conformare de maximum 30 de zile pentru neconformitățile legate de declarație. Dacă deficiența persistă, se aplică amenda.
Conform art. 11 din OUG 112/2018, sancțiunile sunt stabilite în „puncte” — unde un punct echivalează cu salariul minim brut garantat în plată la momentul constatării. Începând cu 1 iulie 2026, salariul minim brut este 4.325 lei/lună (HG 146/2026):
| Contravenție | Sancțiune (puncte) | Sumă orientativă (iulie 2026) |
|---|---|---|
| Nepublicarea declarației de accesibilitate | 4–5 puncte | 17.300–21.625 lei |
| Neactualizarea declarației conform termenelor legale | 1–2 puncte | 4.325–8.650 lei |
| Omiterea cerințelor de accesibilitate din caietul de sarcini | 1–5 puncte | 4.325–21.625 lei |
| Neîndeplinirea cerințelor de accesibilitate ale site-ului/aplicației | 5–10 puncte | 21.625–43.250 lei |
Persoanele care consideră că cerințele de accesibilitate nu sunt respectate pot depune o sesizare la ADR — dacă nu primesc un răspuns adecvat în 30 de zile — sau se pot adresa Avocatului Poporului ori instanțelor de contencios administrativ.
Declarația de accesibilitate vs. alte obligații conexe
Publicarea declarației de accesibilitate este o obligație, nu o dovadă de conformitate. Ea coexistă cu alte cerințe: conformitatea tehnică efectivă a site-ului cu WCAG 2.1 nivel AA / EN 301 549 (obligatorie conform art. 3 din OUG); raportul de inspecție emis de un organism acreditat RENAR, dacă organizația a solicitat un audit formal — trebuie publicat alături de declarație; și programele anuale de formare privind crearea de conținut accesibil (art. 6 alin. 7).
O declarație de accesibilitate impecabilă pe un site cu probleme grave de accesibilitate nu te scutește de sancțiunile prevăzute la art. 11 alin. (1) lit. d — neîndeplinirea cerințelor de accesibilitate atrage cea mai mare amendă din OUG.
Dacă vrei să înțelegi ce verifică un audit de accesibilitate și ce obții în urma lui, consultați pagina dedicată: Servicii de audit accesibilitate web.
Întrebări frecvente despre declarația de accesibilitate
ONG-urile sunt obligate să publice o declarație de accesibilitate?
În general, nu. OUG 112/2018 exceptează explicit persoanele juridice fără scop patrimonial care nu prestează servicii esențiale pentru public și care nu vizează în mod specific nevoile persoanelor cu dizabilități. Dacă ONG-ul primește finanțare majoritar publică sau se află sub controlul unei instituții publice, poate intra în categoria organism de drept public și deveni obligat. Verificați statutul cu un jurist.
Cât de des trebuie actualizată declarația de accesibilitate?
Cel puțin o dată pe an, conform art. 6 alin. (1) din OUG 112/2018. În plus, orice neconformitate nou descoperită trebuie reflectată în declarație în termen de 3 zile de la constatare.
Ce înseamnă „parțial conform” în declarația de accesibilitate?
Înseamnă că site-ul îndeplinește o parte dintre cerințele WCAG 2.1 nivel AA sau EN 301 549, dar există secțiuni sau elemente care nu sunt complet accesibile. Declarația trebuie să enumere explicit aceste limitări, motivele și alternativele oferite. Este cel mai comun statut al declarațiilor publicate de instituțiile românești.
Poate un cetățean să reclame absența declarației de accesibilitate?
Da. Orice persoană poate sesiza ADR dacă un organism din sectorul public nu a publicat o declarație de accesibilitate sau nu a răspuns la o sesizare în termen de 30 de zile. Sesizările se transmit la monitorizare.accesibilitateweb@adr.gov.ro.
Declarația de accesibilitate este același lucru cu informarea privind accesibilitatea cerută de Legea 232/2022?
Nu. Sunt două obligații distincte, din două legi diferite. Declarația de accesibilitate din OUG 112/2018 se aplică sectorului public și privește site-urile și aplicațiile. Informarea privind accesibilitatea din Legea 232/2022 se aplică firmelor private care oferă servicii online din categoriile acoperite și privește accesibilitatea serviciului în ansamblu. Dacă ești o companie privată, citește Legea 232/2022: ce firme sunt obligate la accesibilitate din 2025.
Există un model oficial de declarație de accesibilitate pe care îl pot folosi?
Da. Modelul a fost stabilit prin ordin ministerial, în baza modelului aprobat de Comisia Europeană. ADR pune la dispoziție pe site-ul adr.gov.ro, secțiunea Accesibilitate site-uri WEB, un model generic care poate fi adaptat. Declarațiile existente ale instituțiilor publice pot fi utile ca referință suplimentară.
Ce se întâmplă dacă declar conformitate totală, dar site-ul are probleme grave de accesibilitate?
O declarație falsă sau nerealistă nu te protejează de sancțiuni. ADR poate efectua verificări tehnice și poate constata neconformitățile indiferent de ce declari. Sancțiunea pentru neîndeplinirea cerințelor de accesibilitate (5–10 puncte, adică 21.625–43.250 lei la valorile din iulie 2026) se aplică indiferent de conținutul declarației.
Despre autor
Aurel Pătru este profesor, specialist în accesibilitate și fondatorul Fundației TIFLO. De peste 20 de ani activează în domeniul educației, iar de mai bine de 15 ani dezvoltă și implementează soluții de accesibilitate pentru persoanele cu deficiențe de vedere, de la documente și platforme digitale până la spații fizice și materiale Braille și tactile.
